Prima clădire a Teatrului Muzical Dramatic „Vasile Alecsandri” a fost inaugurată în anul 1934 şi se numea Teatrul „Scala” – denumirea era imprimată şi pe mozaicul din foaierul mic. Avea 659 de locuri şi balcon. Acustica sălii de spectacole era impecabilă. Deşi era şi o mică trupă de actori bălţeni, localul era destinat, cu preponderenţă, trupelor sosite în turneu.
Spectatorii bălţeni au aplaudat „Ateneul popular” din Iaşi, condus de Vasile Popovici, Teatrul „Cărăbuş” al lui Constantin Tănase, faimoasa „Alahamdra” – ambele din Bucureşti. Pe scena Teatrului „Scala” au evoluat Maria Filotti, George Enescu, Maria Tănase, Gică Petrescu ș.a.
Vechea clădire făcea parte dintr-un ansamblu arhitectonic în componenţa căruia intrau cinematografele „Lux”, „Modern” și Teatrul „Sapho”. În timpul războiului clădirile au fost parțial ruinate şi restaurate în 1945. În anul 1946 a fost fondat Teatrul Rus, desfiinţat printr-o decizie a Ministerului Culturii (1975).
Scurt Istoric depsre Teatrului Național Vasile Alecsandri
În 1963 clădirea a fost reconstruită: o anexă cu trei nivele, amenajată cu cabine de machiaj, ateliere de butaforie şi perucherie, birouri şi o încăpătoare sală de repetiţii. Pe data de 21 martie 1957 este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 162, care prevedea fondarea trupei moldoveneşti în componenţa Teatrului Moldovenesc-Rus Muzical Dramatic. În ziua de 16 mai a aceluiaşi an trupa îşi începe activitatea sub bagheta regizorală şi pedagogică a maestrului Boris Harcenco.
La 11 august 1957 are loc premiera primului spectacol al tânărului colectiv dramatic cu piesa „Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă” de Vasile Alecsandri, în regia lui Boris Harcenco. Din distribuţie făceau parte: Iulian Codău, Mihai Volontir, Anatol Pînzaru, Veronica Savca, Victor Ciutac, Efim Lazarev, Alexandru Morarenco, Vasile Buzatu, Valentina Ghiţac. Ulterior, unii dintre actorii primului spectacol bălţean au fost angajaţi în teatrele „A.S. Puşkin” şi „Luceafărul” din Chişinău.
Din 1966 Teatrul Moldovenesc-Rus din Bălţi poartă numele lui Vasile Alecsandri. La 19 ianuarie 1970, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 12-k, colectivul teatrului este reorganizat în Teatrul Moldovenesc Muzical Dramatic şi Teatrul Rus. La 26 ianuarie 1990 printr-o decizie a Guvernului, Teatrului „Vasile Alecsandri” i se conferă statut „Naţional” – primul dintre teatrele dramatice din Republică.
De la 11 august 1957 şi până în prezent pe scena bălţeană au văzut lumina rampei sute de spectacole. Premiera „o sută” a avut loc la 17 mai 1981 cu spectacolul „Millo-director” şi „Kir Zuliaridi” de Vasile Alecsandri.
Noua clădire, construită între anii 1978 și 1991, a fost inaugurată festiv în ziua de 19 mai 1991. În toamna anului 1992 şi-a început activitatea, pe lângă trupa de bază, un grup de păpuşari – „Gâgâlici”, discipolii regizorilor-pedagogi Titus Jucov şi Victor Ştefaniuc.
Primul spectacol montat pe scena nouă a fost „Sosesc deseară” de Tudor Muşatescu. Pe scena bălţeană au fost montate piesele scriitorilor din R. Moldova: Gheorghe Malarciuc, Alexei Marinat, Aureliu Busuioc, Ion Druţă, Petru Cărare, Arhip Cibotaru, Nicolae Esinencu, Ion Puiu, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Gheorghe Calamanciuc, Nicolae Leahu, Maria Şleahtiţchi, Mircea V. Ciobanu, Nicu Ursu, Ion Popescu, Andrei Strîmbeanu, Gheroghe Urschi, Mihai Prepeliţă.
La 11 august 1957 are loc premiera primului spectacol al tânărului colectiv dramatic cu piesa „Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă” de Vasile Alecsandri, în regia lui Boris Harcenco. Din distribuţie făceau parte: Iulian Codău, Mihai Volontir, Anatol Pînzaru, Veronica Savca, Victor Ciutac, Efim Lazarev, Alexandru Morarenco, Vasile Buzatu, Valentina Ghiţac. Ulterior, unii dintre actorii primului spectacol bălţean au fost angajaţi în teatrele „A.S. Puşkin” şi „Luceafărul” din Chişinău.
Din 1966 Teatrul Moldovenesc-Rus din Bălţi poartă numele lui Vasile Alecsandri. La 19 ianuarie 1970, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 12-k, colectivul teatrului este reorganizat în Teatrul Moldovenesc Muzical Dramatic şi Teatrul Rus. La 26 ianuarie 1990 printr-o decizie a Guvernului, Teatrului „Vasile Alecsandri” i se conferă statut „Naţional” – primul dintre teatrele dramatice din Republică.
De la 11 august 1957 şi până în prezent pe scena bălţeană au văzut lumina rampei sute de spectacole. Premiera „o sută” a avut loc la 17 mai 1981 cu spectacolul „Millo-director” şi „Kir Zuliaridi” de Vasile Alecsandri.
Noua clădire, construită între anii 1978 și 1991, a fost inaugurată festiv în ziua de 19 mai 1991. În toamna anului 1992 şi-a început activitatea, pe lângă trupa de bază, un grup de păpuşari – „Gâgâlici”, discipolii regizorilor-pedagogi Titus Jucov şi Victor Ştefaniuc.
Primul spectacol montat pe scena nouă a fost „Sosesc deseară” de Tudor Muşatescu. Pe scena bălţeană au fost montate piesele scriitorilor din R. Moldova: Gheorghe Malarciuc, Alexei Marinat, Aureliu Busuioc, Ion Druţă, Petru Cărare, Arhip Cibotaru, Nicolae Esinencu, Ion Puiu, Val Butnaru, Constantin Cheianu, Gheorghe Calamanciuc, Nicolae Leahu, Maria Şleahtiţchi, Mircea V. Ciobanu, Nicu Ursu, Ion Popescu, Andrei Strîmbeanu, Gheroghe Urschi, Mihai Prepeliţă.
Au văzut lumina rampei piesele: dramaturgilor contemporani români – Victor Eftimiu, Mihail Sorbul, Tudor Muşatescu, D.R. Popescu, Victor Ion Popa, Dumitru Solomon, Matei Vişniec, Eugene Ionesco, Ion Băieşu, Marin Sorescu, Andraş Şuto, Tudor Popescu, Dan Tărchilă, Valeriu Butulescu, Gheroghe Truţă, George Astaloş, Ion D. Şerban; dramaturgilor clasici naţionali – Vasile Alescandri, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Constantin Stamati-Ciurea, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Alexandru Donici; dramaturgilor clasici universali – William Shakespeare, Aristofan, Moliere, Carlo Goldoni, August Strindberg, Federico Garcia Lorca, David Kldiaşvili, Alecsandr Ostrovski, Nikolai Gogol, Henri Filding, Calderon de la Barca, Yan Rainis, Avksenti Ţagareli, Fraţii Grimm, Oscar Wilde.
Regizorii teatrului bălţean: Boris Harcenco, Anatol Pînzaru, Anatol Rusu, Ion Ciubotaru, Nicu Ursu, în prezent – Dumitru Griciuc, Ciprian Răcilă.
Au montat în diferite perioade: Mihai Volontir, Iulian Codău, Anatol Răcilă, Constantin Stavrat, Ion Puiu, Mihai Gîrnu, Victor Drumi, Ion Marcoci, Ina Ilaşciuc-Ungureanu, Ala Rusu-Blîndu, Pavel Lupăcescu. Regizori care au colaborat cu teatrul : Nadejda Aroneţkaia, Valeriu Cupcea, Vitalie Rusu, Margarita Panfilova, Veniamin Apostol, Sandri Ion Şcurea, Ion Bordeianu, Silviu Fusu, Leonid Cibotaru, Vasile Haritoh, Corneliu Păvăloi, Ion Popescu, Mihai Ţărnă, Tudor Macovenco, Gheorghe Urschi, Victor Ignat, Nelly Cozaru, Valeriu Josan, Alexandru Cozub, Emil Gaju.
Primul turneu la Chişinău (25 – 30 septembrie 1965): „Evadare din rai”, „Năpasta”, „Oficiul bunelor servicii GREIERAŞUL”, „Vinovaţi fără vină”, „Viaţă legată cu aţă”.
Al doilea turneu la Chişinău (4-15 septembrie 1971 : „Esop”, „O vacanţă la Moscova”, „Nu-ţi plătesc”, „Servus, Peter!”, „Doamna Spiriduş”, „La monumentul eroilor”.
Al treilea turneu la Chişinău (14-27 mai 1977): „Şedinţa unui comitet de partid”, „Doi morţi vii”, „Oameni energici”, „Oficiul bunelor servicii GREIERAŞUL”, „Erioma, Dănilă şi Ucigă-l toaca”, „Corb la corb nu scoate ochii”, „Al noulea cucernic”, „Vivat Cuţulea!”.
Regizorii teatrului bălţean: Boris Harcenco, Anatol Pînzaru, Anatol Rusu, Ion Ciubotaru, Nicu Ursu, în prezent – Dumitru Griciuc, Ciprian Răcilă.
Au montat în diferite perioade: Mihai Volontir, Iulian Codău, Anatol Răcilă, Constantin Stavrat, Ion Puiu, Mihai Gîrnu, Victor Drumi, Ion Marcoci, Ina Ilaşciuc-Ungureanu, Ala Rusu-Blîndu, Pavel Lupăcescu. Regizori care au colaborat cu teatrul : Nadejda Aroneţkaia, Valeriu Cupcea, Vitalie Rusu, Margarita Panfilova, Veniamin Apostol, Sandri Ion Şcurea, Ion Bordeianu, Silviu Fusu, Leonid Cibotaru, Vasile Haritoh, Corneliu Păvăloi, Ion Popescu, Mihai Ţărnă, Tudor Macovenco, Gheorghe Urschi, Victor Ignat, Nelly Cozaru, Valeriu Josan, Alexandru Cozub, Emil Gaju.
Primul turneu la Chişinău (25 – 30 septembrie 1965): „Evadare din rai”, „Năpasta”, „Oficiul bunelor servicii GREIERAŞUL”, „Vinovaţi fără vină”, „Viaţă legată cu aţă”.
Al doilea turneu la Chişinău (4-15 septembrie 1971 : „Esop”, „O vacanţă la Moscova”, „Nu-ţi plătesc”, „Servus, Peter!”, „Doamna Spiriduş”, „La monumentul eroilor”.
Al treilea turneu la Chişinău (14-27 mai 1977): „Şedinţa unui comitet de partid”, „Doi morţi vii”, „Oameni energici”, „Oficiul bunelor servicii GREIERAŞUL”, „Erioma, Dănilă şi Ucigă-l toaca”, „Corb la corb nu scoate ochii”, „Al noulea cucernic”, „Vivat Cuţulea!”.
TRANSLATE_KEY_ERR
TRANSLATE_KEY_ERR